Prof. dr. MIHAELA FIRSIROTU -"Rosia Montana este un test al rezistentei poporului roman in fata caracterului arbitrar al deciziilor guvernului"

Profesor titular de strategie a administrarii firmelor la Universitatea Quebec din Montreal, Canada

Demonstratiile de protest antiguvernamentale si antiprezidentiale din Bucuresti si din alte 60 de orase ale tarii au marcat o premiera a ultimilor ani: vizibilitatea pe ecran a pancartelor campaniei "Salvati Rosia Montana". Embargoul las, instituit de televiziuni impotriva actiunilor si declaratiilor luptatorilor pentru cauza Rosiei Montane, pentru a difuza, in schimb, numai material propagandistic favorabil companiei miniere RMGC, a fost spart! Transmisiile in direct, speculate abil de voluntarii cu mainile inghetate, care au mutat pancartele in spatele reporterilor "live", spre a fi observate, au oferit telespectatorilor informatiile esentiale
despre Rosia Montana. Aproape ca n-a existat program sau lista de revendicari a protestatarilor, in care subiectul Rosia Montana sa nu fie amintit cu prioritate. La care se adauga mitingul special, dedicat salvarii Rosiei Montane, de sambata, 28 ianuarie. Nu stiu ce finalitate vor avea protestele cam neomogene din Piata Universitatii, dar pare sigur ca opinia publica este, in fine, constienta de pericolele tesute de guvernanti, de presedinte insusi, in jurul Rosiei Montane. Sunt tentat sa cred ca, in contextul exploziv al strazii, mana lui Borbely Laszlo, ministrul mediului, va tremura atat de tare, incat nu va reusi sa semneze avizul de mediu asteptat de Gold Corporation, chiar la inceputul acestui an. O personalitate de peste Ocean, profesoara canadiana de origine romana, Mihaela Firsirotu Allaire, laureata a premiului "A.T. Kearny", al Academiei Americane de Management, pentru cea mai buna teza de doctorat despre gestiune din America de Nord, aduce argumente anti-proiect atat de puternice, in atentia guvernului de la Bucuresti, incat "lumina verde" pentru afacerea Rosia Montana ar trebui sa se tranforme pe loc in lumina rosie. Stop proiectului! Pe aici nu se trece!

"Actionarii de la Rosia Montana sunt toti americani. Proasta reputatie revine insa canadienilor!"

- Cand ati auzit pentru prima data de Rosia Montana?

- Auzisem de multa vreme de proiectul Rosia Montana. Stiam ca este un proiect controversat. Am vazut apoi la televizor un film, realizat de BBC, care nu numai ca mi-a furnizat informatii despre ceea ce era in joc acolo, dar in plus, mi-a starnit o serie de emotii puternice si dorinta de a ma implica pentru a opri acest proiect.

- Este vorba de un proiect canadian; va simtiti in vreun fel responsabila?

- Prietenii din Romania m-au intrebat cum am putea noi, cei din diaspora, sa-i ajutam, mai ales ca se pretindea ca investitorii sunt canadieni. Am inceput sa studiez cazul si am realizat ca Gabriel Resources, actionarul principal la Rosia Montana Gold Corporation, este numai in nume canadian, deoarece este listat la bursa din Toronto si are domiciliul legal in Yukon. In rest, sediul administrativ este la Londra, actionarii sunt toti americani sau din alte parti ale lumii, presedintele consiliului de administratie este american si locuieste in California, iar noul sef executiv locuieste la Londra. Proasta reputatie revine, insa, canadienilor!

- La mitingurile politice din aceste zile, tinerii flutura, in pietele marilor orase, steagul salvarii Rosiei Montane. Ce semnificatie credeti ca are Rosia Montana pentru romani?

- Reprezinta un test al poporului roman care, de mai bine de 10 ani, se incapataneaza sa nu priveasca Rosia Montana pe o baza strict economica. In ciuda diverselor solutii si subterfugii propuse, romanii inteleg ca proiectul va distruge galeriile daco-romane de la Alburnus Maior, un sit de valoare nationala si universala, parte a patrimoniului mondial. Inteleg ca daunele colaterale aduse mediului, daunele aduse sanatatii muncitorilor si dezintegrarea si delocalizarea comunitatilor (biserici, morminte, monumente, relatii sociale), aflate in zona ce urmeaza sa fie exploatata, sunt inevitabile, desi sunt negate sau minimalizate, reinterpretate in mod "pozitiv" de campanii de relatii publice, si adesea zeflemisite de cei care au interese in inceperea si derularea proiectului minier. Este un test al rezistentei poporului roman in fata caracterului arbitrar al deciziilor guvernului!

- Intr-unul din articolele dvs. spuneti ca "una este aurul din pamant si alta este aurul de la Banca Nationala". Cum ati "traduce" pentru un nespecialist aceasta fraza?

- Decizia unei banci centrale/nationale, de a pastra mai mult sau mai putin aur in rezervele ei este determinata de modul in care factorii de decizie ai bancii respective inteleg sa investeasca rezervele de valuta. Aceste rezerve reflecta activitatea economica internationala a unei tari. Pe de alta parte, productia de aur a unei tari nu e cu mult diferita de productia de minereu de fier sau diamante. Pentru toate aceste marfuri exista piete internationale, unde se stabileste pretul in functie de cerere si oferta. O banca centrala ar putea decide sa cumpere mai mult aur cu rezervele sale de valuta, daca crede ca aceasta este o decizie judicioasa, dar aceasta decizie este total independenta de volumul de aur produs in acea tara.



"Presedintele Basescu este, sau neinformat, sau incearca sa dezinformeze populatia"

- Banca Nationala a Romaniei are mai mult aur in rezerva, comparand marimea tarii si a populatiei, decat bancile centrale din Franta si Germania. Cum sta Bank of Canada la acest capitol, tinand seama ca cele mai mari companii aurifere din lume sunt cele canadiene?

- Intr-adevar, Canada este un mare producator de aur (al 8-lea din lume, cu o productie de o suta de tone pe an). Dar, in ciuda acestui fapt, Bank of Canada detine doar 3 tone de aur (!), sau 0,2% din rezervele ei de valuta. In Elvetia, o tara care nu produce aur deloc, Banca Centrala pastreaza 16,4% din rezervele ei de valuta in aur. BNR detine circa 103 tone de aur, ceea ce reprezinta 9,1% din rezervele ei de valuta.

- Presedintele Romaniei face presiuni pentru deschiderea proiectului Rosia Montana, afirmand ca "partea de aur care ii revine Romaniei din exploatarea viitoare de la Rosia Montana ar trebui sa fie transferata in rezervele Bancii Nationale". Ii dati dreptate?

- Acesta este un argument bizar, care ma face sa cred ca presedintele Basescu este sau neinformat, sau incearca sa dezinformeze populatia. Guvernul roman detine 19,31% din actiunile companiei RMGC; acest lucru da guvernului dreptul de a primi 19,31% din dividendele care vor fi platite de catre companie actionarilor sai. Nu da dreptul guvernului sa solicite ca 19,31 % din aur sa fie livrat Bancii Nationale a Romaniei! Chiar daca aceasta ar fi legal posibil, intrucat exploatarea si productia de minereu de aur si argint implica costuri fixe si variabile, guvernul ar trebui sa renunte la toate dividendele si sa plateasca lui RMGC sume insemnate, pentru a compensa costul extractiei de aur, pe care acum il vrea transferat direct la BNR. Asa ca, daca ii acordam credit domnului Basescu, guvernul, in loc sa primeasca cele 1,6 miliarde de dolari in dividende, care ii revin in calitate de actionar, de-a lungul perioadei de exploatare de 16 ani, ar trebui sa scoata din buzunarul statului 540 milioane de dolari spre a compensa firma RMGC pentru costul aurului dedicat rezervelor BNR. Atunci, si numai atunci, aurul (aproximativ 54 de tone) s-ar duce la rezervele BNR. Dar acesta este un scenariu foarte dubios, care nu ar avea un impact pozitiv asupra problemelor actuale ale Romaniei. In plus, ideea presedintelui Basescu nu este legala, tinand seama de prezentul acord cu Gabriel Resources.

"Romania nu ar trebui sa dea unda verde acestui proiect doar in baza unui calcul economic. Beneficiile fiscale pentru statul roman nu reprezinta decat mai putin de 15 dolari pe an pentru fiecare din cei 22 milioane de romani"

- Autoritatile romane stau cu mana pe "butonul verde", gata sa deschida cutia Pandorei pentru rezervele de aur ale tarii. Ce sfat le dati, tinand seama ca ati studiat aceste probleme?

- In privinta Rosiei Montane, Romania nu ar trebui sa dea "unda verde" acestui proiect doar in baza unui calcul economic, mai ales ca, dintr-o perspectiva

macro, beneficiile economice si fiscale pentru Romania nu reprezinta decat 324 de dolari pe persoana, pentru intreaga perioada de exploatare, sau mai putin de 15 dolari pe an (circa 45 RON/an) pentru fiecare din cei 22 milioane de romani. Orice decizie trebuie sa ia in calcul si consecintele serioase ale proiectului privind mediul, distrugerea peisajului unic al Muntilor Apuseni si distrugerea patrimoniului national si universal de la Alburnus Maior. Ca urmare, Parlamentul roman ar trebui sa adopte o lege prin care mineritul pe baza de cianura sa fie interzis; in acelasi timp, autoritatile ar trebui sa colaboreze cu UNESCO, pentru evaluarea sitului Alburnus Maior, in vederea nominalizarii lui pentru Lista Patrimoniului Mondial.

- Guvernul este somat de presedintele tarii sa dea drumul cat mai repede la exploatarea resurselor minerale de orice fel, prin atragerea firmelor straine. De ce atatea concesii pentru straini?

- Modelul actual de exploatare a resurselor, practicat atat in Romania, cat si in unele parti ale lumii, este depasit. De ce ? Pentru ca, in general, cu exceptia petrolului, strategia industriala in domeniul nevralgic al resurselor naturale vizeaza atragerea cat mai multor firme de explorare si exploatare, cu scopul crearii de locuri de munca; se crede necesar sa se ofere concesii fiscale si alte avantaje, pentru a le atrage. Or, de cativa ani, ca urmare a dezvoltarii economiilor Chinei, Indiei si ale altor tari in plina expansiune, pretul resurselor naturale a crescut exponential. De ce sa epuizam, in mare graba, resursele care nu se reinnoiesc, precum aurul si argintul, bazandu-ne pe un model de exploatare vechi, apartinand altei epoci, asa cum o sa se intample la Rosia Montana?

- In ce consta un nou model de exploatare miniera?

- In actualul context de piata, modelul de exploatare a resurselor minerale trebuie sa fie similar modelului de afaceri din domeniul exploatarii petrolului, care se practica de multa vreme. Pe scurt, pot sa va dau o idee cum functioneaza acest model, prin exemplul Norvegiei. In aceasta tara, redeventele pe veniturile companiei sunt 10%. Se adauga 50% taxe petroliere pe profituri, urmate de taxele statutare pe profit. Aceasta formula face ca aproximativ 70% din profituri sa fie prelevate de catre statele proprietare ale resurselor naturale (74% in cazul Norvegiei). Rata de randament implicita in acest calcul si taxa miniera pe profituri pot fi calibrate in functie de tipul de minereu, de pretul pietei si in functie de rentabilitatea estimata a unei mine, astfel incat rata de randament sa ramana atractiva pentru investitor. In prezent insa, datorita nivelului ridicat al pretului, sistemul actual de redevente duce la randamente de 50% pana la 80% si chiar mai mult! De aceea, ma intreb de ce Romania nu stabileste un sistem de redevente care sa fie sensibil egal ratei de randament asteptata de investitor, care ar face ca adevaratii proprietari ai resurselor, cetatenii romani, sa beneficieze de tot profitul obtinut peste randamentul asteptat de investitor. Asadar, guvernul trebuie sa se straduiasca sa gaseasca alte argumente, mai puternice decat cele vehiculate in prezent, in favoarea inceperii proiectului de la Rosia Montana.

Source : formula-as